Bruges – Tihna unui oras

Bruges, un oras muzeu, verde, care se viziteaza in tihna, cu stradute inguste pietruite, cu cladiri colorate, canale cu poduri, dantele, ciocolata si bere. Bruges a fost etichetat de-a lungul vremii sau al vremurilor cu etichete neconforme cu ceea ce el, ca oras, impartaseste despre sine. Venetia Nordului, no way. Orasel medieval, no way. Acest oras este despre toate cuvintele care exprima la un loc unul singur: tihna. Liniste deplina, pace, viata linistita, lipsita de griji. Pentru ca nu poate fi altfel in acest oras-muzeu plin de verde.

Uitati sfaturile “pretioase”ale agentiilor de turism si ale bloggerilor de turism la moda, acest oras nu se poate vizita intr-o zi. Iei trenul din Bruxelles dimineata, vizitezi “oraselul”si te intorci dupa-amiaza. Daca acest oras este despre tihna, in tihna trebuie sa-l vizitezi. Inainte de toate, vreau sa va spun ca Brugges-ul meu a avut trei zile cu soare. Un martie primitor, generos si asa, ca sa-ti puna capacul pe oala aburinda a iubirii de oras. Gen daca ma placi pe ploaie, e imposibil sa nu ma iubesti cand e soare. Urasc sa fac topuri, voi scrie la rand ceea ce m-a impresionat foarte mult, ceea ce mi-a atins inima.

Minnewater, Lac d”Amour, Lago d “Amore. Si, dupa ce m-am intors cu bucurie in suflet, aflu despre Lacul iubirii din www.visiterbruges.com ca semnificatia numelui nu este literalmente cea  pe care i-am dat-o noi de acum doua secole incoace,  tributul nostru pentru turism. In vechea flamanda, Minne inseamna dragoste, dar si colectiva, collectif.  Literalmente Minneewater inseamna “eau collective”, apa accesibila tuturor. Iata inca un mit spulberat. Mi-am pus o dorinta pe pod ignorand semantica si pastrand vie legenda indragostitilor pana la moarte si dincolo de ea.

Grote Markt, Piata Centrala sau vederea si magnetul de frigider, emblema orasului. Cladirile frumos colorate, la parter cu cafenele si restaurante unde am mancat in ultima seara un meniu de cina de 17,5 euro, aperitiv, midii gratinate cu sos de smantana si cascaval, felul principal carbonada, carne de porc gatita in stil flamand, la cuptor cu sos de bere bruna si desert. A ramas pentru alta data specialitatea flamanda waterzooi, o tocanita din carne de pasare, vita, peste cu legume, smantana si ou. Specifica Gentului, dar cum noi n-am ajuns acolo, puteam s-o importam daca aveam timp.

Piata este strajuita de Turnul Belfry (Belfort), ale carui trepte, numai 366, le-am urcat constiincioase numai si numai pentru panorama orasului. Doar 47 de clopote actionate printr-un mecanism montat in 1748 sau manual, la un pupitru de pe podeaua inferioara de catre clopotarul orasului, despre care se vorbeste ca ar fi cel mai bine platit functionar din Bruges.

In Grote Markt se afla si Provinciaal Hof, Provincial Court , cladire  in stil neogotic declarat monument UNESCO unde se intalnea in trecut Guvernul Flandrei de Vest.

Centrul istoric al orasului este Piata Burg. Aici in secolul X a fost intemeiat Brugge, sub forma unui castel pe o insula aflata intr-o mlastina formata de raul Reie. Castelul a disparut, astazi avem piata. Stadhuis este primaria-muzeu, construita in Evul Mediu traziu. Biserica Holy Blood, lipita de o latura a primariei gazduieste o fiola din sangele Mantuitorului nostru, Isus Christos.

Se mai afla in piata fostul Palat de Justitie sau tribunalul, care acum este un centru de informare turistica. Brugge in centru este un oras pietruit cu stradute inguste si multe poduri peste canalele care impanzesc orasul. Brugge vine de la cuvantul brygge care in norvegiana veche inseamna pod, punte sau chei.

Bergijnhof, un complex care gazduieste comunitatea de béguines, oaza de liniste si spiritualitate in mijocul orasului. Berginhof nu este o manastire, desi femeile beguine sunt foarte credincioase, ele pot pleca sa se casatoreasca, iar casele lor frumos varuite in alb sunt folosite ca locuinte sociale. Complexul este inconjurat de casele beghinelor, o biserica si, printre copaci , o pajiste imensa de narcise. Avantajul de a vizita Bruges primavara.

Incet-incet ajungem la subiectul principal: berea.
Berea este o bautura sfanta in Belgia, slujita si binecuvantata de Sfantul Arnold, a carei statuie troneaza la loc de cinste in curtea micutei fabrici de bere De Halve Maan. Se spune ca in perioada holerei Sfantul Arnold indemna populatia sa bea bere in loc de apa pentru ca aceasta era infectata si puteau muri. Merita turul acestei mici fabrici de bere, veti afla lucruri interesante despre familia  Maes care o detine de secole, despre concentratiile de alcool ale berilor de la 4,8% pana la 11%. Si-n plus despre ceva unic in lume conductele subterane care pompeaza bere in oras si aproape de port pentru imbuteliere. Au o lungime de 3,3 km si apartin familiei Maes.

Si nu puteam sa nu mergem la cea mai vestita berarie din oras cu o vedere de pe terasa absolut superba: The Beer Wall. Bere cu lapte din nuca de cocos, bere nefiltrata, bere facuta dupa reteta patronului berariei, bere Mé, peste 1500 de tipuri de bere, berea de la abatie etc.

Si un sfat util: incepem cu bere cu concentratia de alcool cea mai mica si apoi urcam cu berea obtinuta dupa a doua, a treia fermentatie.

Si daca tot eram in zona, nu puteam rata poza cu vederea cea mai populara printre turisti: Rozenhoedkai si canalele din  Bruges.

Dinspre Gara Centrala, ne-am plimbat alene catre centru pe o strada cu cladiri vechi, aliniate si frumos varuite in alb, case sociale, Godshuizen.

Ce-am mai vazut: Biserica Onze-lieve-Vrouwekerk, unde se afla sculptura lui Michelangelo, Madona cu pruncul si al doilea cel mai inalt clopot din lume, 115,5 m. Am trecut pe langa Muzeul Diamantelor si am mancat, ca nu se putea altfel vestitele mosselen+friet. Am fost insa dezamagita de Vismarkt, asa zisa piata de peste.

N-am vazut Morile de vant, n-am vazut nici un muzeu, dar recomand cu caldura Sint-Janshospitaal si Memlingmuseum. Hans Memling este unul dintre cei mai vestiti artisti ai Flandrei burgunde. Recomand Hotelul Hans Memling, trei stele, unde am stat si am dormit fabulos intr-o camera mare si curata. Nu am vazut Sala de Concerte care are o acustica senzationala. Bruges este despre tihna, asa cum v-am mai spus. Despre verde, parcuri, biciclisti, batrani plimbandu-se tinandu-se de mana pe podul dorintelor din Minnewater, este despre intalnirea la micul-dejun de doi euro de la Hema, despre bere, cartofi prajiti si scoici, despre culcatul devreme si despre stradute inguste, pietruite pline de parfumul epocilor trecute peste care n-or sa vina niciodata betoanele, asfaltul si metalul.